Ninge iar! Totul e acoperit de zapada. Marcel sta debusolat pe banca cu Fram, nu cu frigiderul polar ci cu bidonul de polar. Ochii ii sunt impaienjeniti dar este fericit.
Se uita in jur si nu vede pe nimeni. Aude pe cineva care il striga pe nume...
-Marcelinio...unde esti ma hiri a dreaq?
-Aaaaici, aaaiiccii,....la ciuperca ma!
Ciuperca era locul in care lumea isi gasea fericirea seara de seara cand mergea in club. Bautura ieftina, seminte la kil, spitalul aproape.
Cineva ajunge langa Marcel, il ia pe Fram si soarbe putin din el.
-Nu ai ma cola?
-Stingem cu bere stai calm!
Cei doi se uita unul la altul si nu zic nimic. Linistea ii face sa fie una cu natura, sa inteleaga misterele vietii, sa simta divinitatea.Linistea si Fram.
Deodata, Maximus pleaca putin, merge langa o masina si incepe sa urineze. Jetul auriu taie zapada, raspandind norisori de abur in jurul sau.
-Max, ia uite ma, ai gasit zapada galbena.
Timpul trecu repede. Cei doi prieteni erau deja sparti de beti. Se hotarara sa puna punct unei nopti nebune.
Au inceput sa mearga usor, pe mijlocul strazii. Pasii lor incep sa devina din ce in ce mai repezi. Sunt inclinati la un unghi de aproximativ 80 de grade fata de sol si viteza creste.Curand niciunul nu stie unde se afla. Sunt singuri din nou.
A doua zi se intalnira. Marcel avea o vanataie mare pe cap. L-a batut politia.
